Articole

Home/Pacientii Multumesc/

Pacientii Multumesc: ADRIANA DIDONA DASCĂLU

Pacientii Multumesc: ADRIANA DIDONA DASCĂLU

Aceste zile ne revine în minte, mai mult decât în altă perioadă a anului, sentimentul de recunoștință. Pentru mine, anul acesta sentimentul are o profunzime aparte, pentru că se îndreaptă spre un OM care mi-a redat bucuria de a fi părinte, transformîndu-mi copilul din legumă în om.

În anul 1998, Dumnezeu ne-a binecuvântat cu al doilea fiu- un copil liniștit, prea liniștit, bucălat cu ochi albaștri…Încă de la naștere, toți au observat că e ceva în neregulă cu capul copilului: în loc de scobitura anatomic normală pe care o avem toți în ceafă, el avea o umflătură moale, iar pielea era puternic vascularizata  grena la culoare. Din aceasta cauză i s-a dat diagnosticul de ,,Hemangiom occipital,, și ni s-a recomandat să așteptăm până la varsta de un an și după aceea să luăm măsuri în funcție de evoluție…Tot Dumnezeu a fost cel care ne-a trimis la vârsta de 6 luni, adică în august 1998 ,la un medic imagist extrem de curios, care nu era de acord cu diagnosticul și care i-a facut un ecograf. Stupoare…. Umflătura era   plină cu lichid (cefalorahidian) transparent, care își modifica presiunea după plânsul copilului. Ce urma să facem? Medicul pediatru a fost ferm : mergem la cel mai bun medic din țară, Profesorul Ciurea de la Spitalul 9 care rezolva toate cazurile rezolvabile.

În 1 septembrie 1998, eu și soțul meu pășeam timizi , cu copilașul nostru în brațe pe marmura holului de la intrarea Spitalului Bagdasar-Arsenie. Eram copleșiți de tot ce vedeam, dar am ajuns la vestitul Etaj 5 , la cabinetul Domnului Profesor, care aflasem că stă în spital până vede ultimul pacient, chiar dacă asta însemna să nu mai plece acasă decât seara târziu. Întâlnirea cu Domnul Profesor( pe care îl voi denumi DP în continuare) ne-a marcat pe amândoi…. Era îmbrăcat în costumul clasic de spital, dar felul cum se mișca emana siguranță, fermitate ,

severitate.Asistentele și infirmierele se mișcau ca potârnichile când știau că vine pe sectie și nu lăsau nici un însoțitor în salon când veneau medicii la vizită.Cu privirea tăioasă ca un laser, a întrebat: ,,De ce ați stat până acum, părinți inconștienți? Dacă e prea târziu?,, Noi eram îngroziți și confuzi (respectaserăm recomandările unui alt medic de la Iași ), dar după ce un rezident ne-a dat explicațiile de rigoare, m-am internat cu băiatul pentru investigații și operație. Au urmat două săptămâni de teste preliminarii operației. Și atunci, ca și acum,D P voia să fie cât mai sigur de ce este acolo, în interior. Cu mare greutate , am reușit să facem CT copilului, care nu raspundea la barbituricele obișnuite…. Ce s-a vazut era pe placul dumnealui, pentru că formațiunea era bine conturată și părea să nu aibă legătură cu lichidul cefalo rahidian din creier.A urmat operația făcută chiar de dumnealui pe 17 septembrie 1998…a fost un succes, așa cum avea să-i spună soțului meu după ce s-a convins că băiatul se trezește în regulă și răspunde bine la stimulii externi. Pentru că vorbea numai cu soțul meu despre starea copilului, iar eu eram foarte curioasa să aflu amănunte îmbucurătoare, îmi alăptam băiatul ,,fix,, când venea vizita medicilor. Atunci ascultam cu deosebită atenție ca să înregistrez termenii medicali și mai apoi să pun întrebări rezidentului. Vie în minte îmi este amintirea vizitei unui coleg de-al dumnealui din Germania, cu care se întâlnise la o conferință din România , si căruia îi prezenta pacienții din sectie, operați sau în pregătiri. Era o liniște de mormânt în salon (chiar dacă erau 6 copii de diferite vârste împreună cu însoțitorii lor), iar vocea ferma a DP  prezenta cu răbdare evoluția fiecăruia dintre pacienți. La băiatul meu a zis:,, Un meningocel occipital bine definit intră în operație cu pronostic de 65% și iese cu 90% ,un pacient foarte iubit de părinții lui, dar mai ales de mama care îi stabilește masa exact la vizită ca să rămână în salon și să audă cu urechile ei evoluția copilului….. Deci, oameni buni, DP îmi citise gândurile , adică operand atâtea creiere, ajunsese și în locul unde se formează gândurile și le cerceta prin intermediul ochilor, cred… .

Am plecat acasă cu copilul care evolua fantastic apoi ne-am prezentat la control…afara era zăpadă și gheață, iar Dl Băsescu a rostit în acea zi de noiembrie celebra,,Iarna nu-i ca vara,, Când ne-a văzut că am venit pe asemenea vreme, DP a fost vizibil mișcat (veneam din Moldova și făcuserăm vreo 300 kilometri cu mașina), iar după ce a văzut cât de frumoasă era operația, ne-a rostit următoarele cuvinte:,,Felicitări!Sunteți niște părinți fericiți. Puțini părinți care au luat loc acolo au putut să se bucure ca voi.Să nu opriți băiatul de la nimic, să facă sport , să mănânce sănătos și să se joace normal, pentru că este un copil normal. Și să mă chemați la nuntă…,, la care eu , absorbită de cuvintele DP întreb prompt,,la nunta cui?,,  iar DP a zâmbit discret și s-a lăsat pe spătarul scaunului replicînd,,la nunta băiatului, desigur,, Credeam că visez, am ieșit din cabinet, dar din ușă DP ne-a strigat ,,Să mergeți cu băiatul la împărtășit de Crăciun , că e ceva divin la mijloc,,. Din nou, ca un epilog minunat, DP a reușit să mă copleșească…. Dumnealui care transforma niste epave in oameni și-i reda societății buni de muncă, dumnealui care intra în creierașul sugarului de o lună ca să îndrepte ceea ce Dumnezeu făcuse mai puțin bine, dumnealui își recunoștea limitele, recunoștea că tot Dumnezeu era cel care stătea în mâinile lui minunate când săvârșeau minunile.

Acum acel băiat are 20 de ani , a fost olimpic național la fizică , este student în anul  II  la Universitatea Babeș Bolyai Facultatea de Fizică -Secția Fizică Tehnologică, dar știe că OMUL care l-a transformat acum douăzeci de ani din legumă în om, este Domnul Profesor Alexandru Vlad Ciurea.

Ne înclinăm cu deosebit respect, Domnule Profesor, în fața dumneavoastră , vă mulțumim cu recunoștință pentru că familia noastră a avut o viață normală după ce dumneavoastră ați intrat ca BINEFĂCĂTOR al lui Ovidiu-Gabriel Dascălu. Să vă păstrați blândețea și înțelepciunea și sa-l pastrați pe Dumnezeu în mâinile dumneavoastră ca să mai îndreptați creierele noastre nevoiașe….

ADRIANA DIDONA DASCĂLU, 50 ani

One Response to “

Pacientii Multumesc: ADRIANA DIDONA DASCĂLU

By Daniela Cucu din Ploiesti - 19 December 2018 Reply

M-a impresionat povestea Dvs. dar NU STITI DE CE- DEOARECE SE ASEAMANA CU POVESTEA MEA. Pe mine, la varsta de 1 an si 8 luni, m-a operat de hidrocefalie, acelasi DOMN PROFESOR, dar….. cu peste….. 42 de ani, mai tanar! Avea…. 36 de ani si un par negru, ca abanosul! Sunt sigura ca nu ma credeti! Povestea mea, este tot una de viata, care are legatura cu NUMELE CIUREA- cu acel ~NENE DOCTOR CARE MI-A VINDECAT BUBA LA CAP~! Anii au trecut, am absolvit o facultate si in anul 1998, dupa terminarea facultatii, am venit sa-l revad pe MEDICUL CARE M-A SALVAT ODAT`! Am fost ~putin dezamagita~ deoarece am asteptat sa imi apara in fata mea, acelasi MEDIC TANAR, FERMECATOR, CU PARUL NEGRU CA ABANOSUL SI CU UN CARACTER DUR, specific medicilor, din anul 1976! Cand colo, in fata mea, a aparut un MEDIC CU PARUL ALB si CU UN CARACTER BLAND, asemeni unui OM TRECUT PRIN EXPERIENTELE VIETII, care, m-a intampinat cu intrebarea- CE FACI, TUCUREL ? La o asemenea intrebare, dupa peste…. 40 de ani, de la interventia neurochirurgicala, m-am blocat dar mi-am mai gasit cuvintele, ca sa pot raspunde-BINE, DOMNULE PROFESOR! Imi venea sa sar la gatul sau si sa il imbratisez, in semn de multumire ca traiesc si gandesc, exact ca pe mama care m-a nascut dar nu am facut-o! Mi-am stapanit emotiile, pe care inca le mai port in sufletul meu, FATA DE ACEST MEDIC CARE MI-A SALVAT VIATA! SANATATE, va doresc si ii doresc baiatului, sa il revada pe Domnul Profesor, peste multi ani, exact ca mine si sa retraiasca BUCURIA REVEDERII UNUI OM DRAG SUFLETULUI, care I-A SALVAT VIATA, numit PROFESOR DR. ALEXANDRU VLAD CIUREA!!! NU DEGEABA ESTE NUMIT DUMNEZEUL NEUROCHIRURGIEI ROMANESTI! Inchei acest mesaj cu o precizare- pe 17 decembrie, E ZIUA MEA ONOMASTICA- SF. DANIEL! Evident, ca intr-o zi asa de mare, ma gandesc la CEL CARE MI-A SALVAT VIATA CANDVA- DL. PROF. DR. ALEXANDRU VLAD CIUREA!!! IL DIVINIZEZ!!! Pentru Dvs. , ramane D.P., pentru mine, ramane – NENEA DOCTOR CARE MI-A VINDECAT BUBA LA CAP!!!

Leave a Reply