Articole

Home/Presa/As fi ales tot medicina…

As fi ales tot medicina…

Majoritatea oamenilor nu au bani de privat, si vin la spital, unde stau pe culoare si sprijina peretii !Unul dintre cei mai importanti neurochirurgi din Romania, recunoscut pe plan international, vicepresedinte al Societatii Mondiale a Neurochirurgilor, incepand din 2004, Alexandru Vladimir Ciurea a fost de acord, dupa o interventie chirurgicala obositoare, sa raspunda, pentru cititorii ziarului Ziua, catorva intrebari legate de sistemul medical din Romania. Sef al sectiei I de Neurochirurgie a Spitalului Clinic de Urgenta “Bagdasar-Arseni” si coordonator al departamentului, pe care l-a si infiintat, de cercetare in neurostiinte al aceluiasi spital, Alexandru Vladimir Ciurea este astazi una dintre cele mai importante personalitati in domeniu, avand publicate peste 100 de studii in reviste de specialitate din tara si din strainatate.
Sunteti vicepresedinte al Federatiei Mondiale a Societatilor de Neurochirurgie. Ce greutate are acest titlu in sistemul medical din Romania?

Nici una. Zero. Exista o Comisie de Neurochirurgie pe tara, care a fost desfiintata si introdusa sub comisia de Neuro¬logie. Deci neurochirurgii din tara romaneasca nu au nici un cuvant de spus. Creierul, din punct de vedere al afectiunilor neurochirurgicale, si maduva spi¬narii nu au nici un fel de importanta pentru Ministerul Sanatatii. Fapt pentru care nici eu nu sunt luat in considerare. Degeaba sunt eu recunoscut in strainatate, ca nu sunt recunoscut in tara mea…
Ce motivatie are, in aceste conditii, un neurochirurg sa ramana in Romania?
Nici una, trebuie sa plece.

Si atunci de ce ati ramas?
Am avut nenumarate ocazii sa plec si, din motive probabil sentimentale, am ramas. Cum se spune: daca mananci painea pamantului acestuia trebuie sa faci ceva pentru aceasta tara. Poti sa fii cel mai mare scriitor, cel mai mare poet, daca nu esti recunoscut in tara ta…

Cum ati descrie, din interior, sistemul medical din Romania?
Prost. De sus si pana jos. Medicina trebuie sa fie condusa de doctori. Un doctor trebuie sa conduca un spital sau un minister. Altfel se vorbeste in doua limbi straine. Daca o luam pe considerente politice, atunci totul este posibil. Prin ce trecem noi acum, faptul ca medicina este pe mana acestor oameni, s-a intamplat in Anglia, pe timpul doamnei Thatcher, si s-au pierdut milioane si milioane de lire sterline. N-am reusit sa invatam nimic.

In afara de acesta, care ar fi celelalte lipsuri majore ale sistemului?
In primul rand, deficienta este mintala. Tot timpul reinventam, facem legi, facem reforme. Avem nevoie de un PIB corespunzator si din PIB partea de sanatate. Dar nu o bataie de joc. Asa cum spunea profesorul Arsenie: “o bogatie bine chibzuita”… In care sa poti sa faci tot ceea ce se cere. Si medicamente compensate, si spitale cu parte curativa, si medicina preventiva, si medicina scolara, si medicina in intreprinderi si asigurari de sanatate. Toate acestea se pot realiza pentru ca au fost deja inventate. Noi continuu inventam, noi facem o noua reforma, o noua distribuire a cadrelor medi¬cale, o redistribuire a finantelor. Sigur ca n-o sa ajunga niciodata… Continuu promitem spitale, am ajuns la cifre care frizeaza absurdul. 11 spitale in Targu Mures. Declaratie oficiala. Spitale regionale, spitale zonale si asa mai departe. Eu n-am vazut nici unul ridicandu-se, dar asta este situatia.

Cum vi se pare ca este perceputa lumea medicilor, din exteriorul breslei?
Potrivit celor aparute in presa, doctorii sunt priviti aprioric ca niste infractori, ca niste smenari si niste spagari. Oameni care vor sa faca rau, care nu umbla decat dupa ciubuc, care nu doresc decat sa se imbuibe. S-a creat un curent de opinie impotriva medicilor.

Si exista vreun adevar in toate astea?
Este cel mai usor lucru sa arunci in gura presei ca merge prost. Greseli medicale (n-am spus malpraxis!) exista oriunde in lume. Cu cat statele sunt mai dezvoltate, cu atat apar alte si alte greseli. In limba latina se spune “Errare humanum est”. Dar de aici si pana la a desfiinta si a inculpa medicina in cele mai grozave lucruri si fara a judeca fiecare caz in parte este o mare diferenta. In tarile civilizate, cei care judeca sunt colegiile medicilor. Iar dupa aceea, se sesizeaza presa. La noi este invers…

De ce s-a ajuns la situatia asta?
Eu am o parere foarte buna despre presa. Dar cred ca este ceva indus. Trageti pe ei ca e cel mai simplu lucru. In biserica nu poti sa dai ca se apara cel mai bine, in armata nu poti sa dai, si atunci ramane sanatatea. Si la ce se ajunge? Medicamente in spitale nu sunt, dotarea spitalelor e foarte proasta, partea hoteliera de asemenea, iar scandalurile continua pentru ca sunt stimulate. Si atunci doctorul (eu nu spun medicul) devine un functionar. Intra la ora fixa, pleaca la ora fixa. Daca ma considerati functionar, la revedere si ma duc in sistemul privat. Cine sufera din toate astea? Pacientul. Pentru ca majo¬ritatea oamenilor, 85%, nu au bani de privat si vin la spital si stau pe culoare, sprijina peretii si suporta toate injuriile si toate lucrurile urate ale acestei societati.

Ce aveti sa le reprosati pacientilor?
Nimic. Pacientul n-are niciodata nici o vina. Doar ca au o mare stare de toleranta la tot ce se intampla. Stau la cozi interminabile, obtin compensatele, cand da, cand nu… Cu toate ca platesc asigurarile. O sa ma intrebati: “Bine, dar care este solutia?” Foar¬te simplu. Cand am fost in Italia mi s-a spus ca daca un procent din PIB, care se acorda Sanatatii, dispare, cade Guvernul respectiv. Iar in Italia au in jur de 11,5% din PIB pentru Sanatate. In Romania s-a redus. Si avem 3,4 sau 3,6. E complet insuficient, pentru ca plecam de la cu totul alta baza. Pentru ca noi am mostenit istoric niste spitale proaste, locatii cu multa igrasie si cu gandaci, o mancare sub orice critica si un corp medical foarte devotat de care ne-am batut joc. De atunci, lucrurile sunt foarte simple. Un tanar care invata si doreste sa faca medicina face tot ce se poate ca sa plece. Si ne-au plecat doctorii. Si ne vor mai pleca. Asistente care sunt foarte bune, capabile, pleaca. Unde se va ajunge, nu stiu.

Exista miracole in medicina?
Da. Cunosc o multime de miracole. De multe ori au fost cazuri cand dupa ore si ore, cand operatia mergea la limita intre viata si moarte, tot timpul rugan¬du-ma, am constatat ca Dumnezeu m-a ajutat si pe mine si pe pacient, care s-a putut trezi si traieste. Trebuie sa crezi in forta lui Dumnezeu si in forta proprie pe care sa o insufli pacientului, ca poti sa-i faci bine. Ambroise Pare a spus la 1592: “Daca poti, vindeca, in putine cazuri, alina intr-un numar important, dar mangaie intotdeauna”. Pentru ca pacientul, daca ii iei durerea si ii si vorbesti frumos, reuseste sa se faca bine, mai mult sau mai putin. Din pacate, au aparut boli extrem de grave, ne aflam intr-o perioada de recrudescenta a sifilisului, tuberculozei, Sida, care a scapat de sub control, a bolilor venerice. Si nu se iau nici un fel de masuri. Nimeni nu asculta comisiile care se ocupa de aceste lucruri. Ca dovada, ca sa nu spun de specia¬litatea mea, oncologia a fost scoasa din grupul specialitatilor sub acreditarea Ministerului Sana¬tatii…

Care sunt bolile care ar afecta in urmatoarea perioada populatia?
Populatia romaneasca este sub stres. De aici, accidentul vas¬cular, cardiac sau cerebral sunt pe locul 1.
Pe locul al doilea, tineretul care umbla cu masinile fara nici un fel de limita si produc accidente. Se circula fara nici un fel de control. Asadar, bolile cardiace, bolile cerebrale, vasculare si ac¬ci¬dentele de circulatie.

Ce va motiveaza pe dvs sa mergeti mai departe?
Asa am fost invatat. Soldatul roman e invatat sa lupte. Indiferent de reusita sau esec. Cezar, cu toate ca a fost incercuit in Galia si putea sa fuga la Roma, a ra¬mas intre soldatii lui si a rezistat. Aceasta educatie am primit-o, sa nu parasesc campul de batalie. Dupa cum nu agreez nici ideea ca politicienii romani, cum au cea mai mica problema de sanatate, fug in tari straine pentru a se trata. Iar acest lucru inseamna o dezertare de la medicina romaneasca.

Ce i-ati recomanda unui tanar care vrea sa urmeze medicina?
Sa nu urmeze medicina. Pentru ca este un mare fiasco. Muncesti foarte mult, acumularea de cunostinte se face extrem de greu, si intalnesti un dezastru din toate punctele de vedere, cum este in momentul de fata…
Va mai ramane timp sa va apropiati de oameni si altfel decat prin medicina?
In continuu gandesti, privesti si te gandesti sa construiesti. 24 de ore te gandesti la medicina… Dar, sigur, fiecare persoana are un hobby. Literatura, pictura… Cui nu-i place sa se plimbe?! Dar timpul liber ramane din ce in ce mai putin. Insa orice intelectual este obligat sa nu se lase intoxicat de televizor. Noi dominam televizorul cu nis¬te stiri de encefalopati, noi nu mai avem emisiuni ade-varate. Unde a disparut emisiunea domnului Sava? Unde au disparut emisiunile despre teatrul romanesc, despre literatura? Pe noi ne intereseaza doar haina unei vedete si, de aici, pe orice post, la orice ora, nu auzim decat asemenea lucruri, discutii triviale sau scandaluri. Asta nu constituie o cultura, constituie o degradare intelectuala si o pierdere a notiunilor elementare pe care, din fericire, le-am avut.

Daca n-ati fi putut face medicina, ce altceva ati fi ales?
Tot medicina. Asa am primit educatia si asa m-am simtit foarte bine in aceasta structura umana… Noi insine suntem un mare semn de intrebare. De unde am aparut, unde ne ducem, ce este exact in creierul nostru. Cum se poate explica aceasta perfectiune cerebrala, ca sa poti gandi atat de complex, sa faci asocieri la evenimente la distanta, sa ai o memorie care sa prinda din zbor anumite lucruri, sa poti exprima in dife¬rite limbi cu o viteza formidabila aceeasi structura de fraza, sa poti planifica in decursul timpului o serie intreaga de lucruri. Asta m-a interesat. Cine ne-a creat sub aceasta forma.

Care sunt cel mai mare mister si cea mai mare inventie ale omului?
Cel mai mare mister este creierul si cea mai mare inventie este incercarea de a afla ce se intampla in acesta… ceea ce in nici un caz nu se va afla in urmatorii o suta de ani.

Ziarul ZIUA – 1 septembrie 2008
Un interviu de: Monica ANDRONESCU

One Response to “As fi ales tot medicina…”

By Daniela Cucu - Ploiesti - 18 May 2010 Reply

Sunteti un exemplu iesit din comun, pentru studentii de azi de la facultatea de medicina, domnule prof. dr. Ciurea! Dumneavoastra ati fost si sunteti in continuare, dedicat trup si suflet acestei profesii nobile: medic neurochirurg. Sa ia aminte si alti medici tineri si sa invete de la dvs., cum se ajunge medic adevarat! Dupa o viata dedicata trup si suflet acestei profesii nobile, dvs. puteti fi numit unul din EROII NEUROCHIRGIEI ROMANESTI, deoarece ati ajuns unde sunteti acum, in urma unor sacrificii pe care cred ca un tanar de azi, de la facultatea de medicina, nu le-ar mai face. Sunteti un exemplu elocvent de MEDIC ADEVARAT! FELICITARI SI TINETI-O TOT ASA, PENTRU CA TINERII DIN ZIUA DE AZI SA INVETE DE LA DVS. CA NUMAI DUPA ANI BUNI DE INVATARE CONTINUA SI PRACTICA , POTI AJUNGE MEDIC NEUROCHIRURG ADEVARAT. DVS. V-AU TREBUIT CAM 30 DE ANI, CA SA AJUNGETI LA NIVELUL UNDE SUNTETI ACUM. Oare tinerilor din ziua de azi, le vor fi suficienti tot atatia ani ca sa ajunga ca dvs? Nu cred!

Leave a Reply